Python 3
Machine Learning

PENTRU ELEVII DE LICEU

OPȚIONAL
PAG. 1 / 1
Python vs. C++
Acasă >>> Lecții online

Compilator vs. Interpretor

Pentru a utiliza calculatorul folosim software, adică programe specializate care se împart în patru mari categorii: sisteme de operare, aplicații, compilatoare și interpretoare. Spre exemplu, pentru a dezvolta o aplicație trebuie să cunoaștem un limbaj de programare, cum ar fi: C++, C#, Java, Python, etc.

Limbajul de programare conține instrucțiuni care respectă anumite reguli de sintaxă și putem programa calculatorul să efectueze o succesiune de operații în vederea obținerii unui rezultat. Instrucțiunile se redactează într-un limbaj aproape de cel natural, de cele mai multe ori în limba engleză. Se obține astfel codul sursă.

În funcție de limbajul folosit, codul sursă este transformat în cod mașină folosind un compilator sau un interpretor.

Compilatorul scanează și analizează tot codul sursă, apoi îl transformă pe tot în cod mașină sub forma unui program executabil. Deși este mai rapid, erorile programului sunt afișate la final, depanarea fiind puțin mai dificilă. Exemple: C++, C#, Java, etc.

Interpretorul transformă în cod mașină linie cu linie codul, nefiind necesar un fișier executabil generat la final. La prima eroare analiza se oprește, fiind astfel mai ușor de depanat programele. Exemple: Python, Pearl, JavaScript, etc.

Limbajul Python este interpretat, deci atunci când executăm un program, acesta preia secvențial comandă după comandă și încearcă rularea lor. Pe de altă parte, codul sursă C++ este compilat și apoi executat!

Bineînțeles că Python necesită un timp de lucru mai mare de rulare decât C++, deoarece la fiecare executare pe orice dispozitiv/platformă, codul este reinterpretat. Deci,

Un program scris în limbajul C++, odată compilat pe un anumit dispozitiv, ca fișier executabil, este mai rapid decât cel redactat în Python.

Cu toate acestea, pentru fiecare tip de mașină, codul sursă C++ trebuie recompilat pentru a putea fi executat. Un fișier executabil compilat în Windows nu va rula sub Linux ori Mac, corect? Așadar,

Limbajul Python este portabil. Odată scris codul sursă, este suficient să îl rulezi apoi direct pe orice dispozitiv.

Așadar, depinde și de ceea ce îți dorești de la un program - viteză sau portabilitate.

Elemente de sintaxă

Python este simplu și minimalist, apropiat de pseudocod în limba engleză și permite ca atenția să fie focalizată pe găsirea soluției problemei și nu utilizarea limbajului în sine. Limbajul Python este foarte sensibil la sintaxă si este orientat puternic spre o redactare care să permită înțelegerea ușoară a codului altui programator căruia îi parvine programul, așadar este de preferat ca pe fiecare linie să fie scrisă o singură instrucțiune.

Pentru cei ce au lucrat în Pascal ori C/C++, instrucțiunea compusă era delimitată de begin și end, respectiv de acolade.

În Python totul e mai simplu, folosim indentarea (4 caractere blank - ori Tabul) pentru a indica instrucțiunile compuse!

Spre deosebire de alte limbaje de programare, versiunea Python 3 ne oferă direct reprezentarea caracterelor folosind standardul [Unicode], mai exact în formatul [UTF-8]. Deci, putem introduce și caractere care nu sunt bineînțeles pe tastatură, ci le putem prelua de pe Internet. De aceea, putem introduce caractere speciale și chiar [emoji] sau [smileys].

Operatorii sunt similari, însă câteodată și diferiți:

În C++ scriem &&, || și !, iar în Python... and, or și not!

Tipuri de date

Spre deosebire de alte limbaje de programare, precum Pascal ori C++, învâțate la liceu, Python este, așa cum ați văzut, dinamic! Poți inițializa în primă instanță o variabilă cu o valoare de timp întreg, apoi pe parcurs îi poți asocia un șir de caractere sau o listă!

În limbajul Python nu este necesar să declari de la bun început tipul reținut de o variabilă - este dinamic.

Tipurile de date nu au limite, decât memoria internă a calculatorului vostru, așadar ... nu mai este necesar sa folosești long int..., ci simplu - int. De altfel, nu există în Python tipul char, nu are sens atât timp cât poți defini un șir de caractere, de tip str, care să rețină doar unul. Ați văzut că accesul la caractere este facil, există o serie puternică de metode și funcții de manipulare a acestora.

Liste simplu ori dublu înlănțuite, create adesea destul de dificil în alte limbaje de programare?

Tipul de date list în Python este mutabil (adică se pot modifica dinamic datele), foarte accesibil și folosit în practică, având la dispoziție un set mare de unelte pentru a le manipula rapid.

De asemenea, dicționarele sunt colecții de date ca și perechi de cuvinte cheie - valori, des utilizate când manevrăm date de dimensiuni mari, acestea fiind optimizate și ușor de definit.

Dacă vrei să programezi aplicații bazate pe mulțimi, imediat tipul de date set îți vine în ajutor.

Citiți mai multe în articolele recomandate mai jos:

edureka.co - Python vs. C++
geeksforgeeks.org - Python vs. C++
realpython.com - Python vs. C++
Secțiunea s-a terminat.
 home   list  LECȚII   perm_identity   arrow_upward